La fel cum am fost impresionati de Oradea, am fost impresionati si de zona din jurul Oradei, Apuseni si nu numai, de "oferta" incredibil de boagata de obiective turistice, de natura absolut superba, de pesteri, chei si de Crisul Repede. Am petrecut doar cateva zile in zona si clar am fi avut nevoie de mult mai mult timp ca sa ne bucuram de ce are zona de oferit, dar ne-am facut o impresie si acum avem un motiv sa ne intoarcem.

Obiectivele de mai jos le-am pus in ordinea in care le-am vizitati noi, nu sunt grupate pe alte criterii.

In drum spre Oradea prima oprire a fost la Stana de Vale. Este o statiune de ski in special, ca urmare ne asteptam sa nu gasim mare lucru vara. Ne-am dus totusi pentru peisaj, drumul pana acolo si peisajele sunt absolut fabuloase. Si pentru parcul de aventura unde vroiau copiii sa ajunge pentru bob si alte distractii. Intre-adevar parcul de aventura e ok pentru copii. In rest statiunea era in santier, cu greu am gasi un loc unde sa mancam si in general o senzatie de pustietate totala. Probabil se animeaza iarna. Dar locul este superb.

Prima pestera vizitata a fost Meziad. Sunt multe pesteri in zona, aceasta a fost si recomandarea de la cazare sa o vizitam si a meritat. Este drum asfaltat pana aproape de pestara, apoi lasi masina si mai mergi maxim 15 minute prin padure. In pestera se intra la ore fixi si vizita cred ca a durat cam 45 de minute. Este un traseu circular si pestera este impresionanta. Sunt niste sali imense, te duci pe sus si te intorci pe jos. Foarte interesant de vizitat. Spatiile mari, deschise mi s-au parut interesante.

Lacul Vida este singurul lac cu deversor din tara. Practic este un lac de acumulare are alimenetaza o hidricentrala mica dar apa se scurge printr-o palnie construita in mijlocul lacului. Vazusem o gramada de poze pe net si asa am ajuns aici. In realitate nu e chiar sa cazi pe sapte deversorul, dar este un lac de munte, intr-o zona frumoasa, poti sa te plimbi in aer curat si sa admiri natura. Apoi daca continui pe drumul forestier care ocoleste lacul, si continui prin padure, dupa vreo jumatate de ora ajungi pe pestera Vida, care este o mica pestera neamenajata in care poti sa intrii daca ai curaj :). Eu personal nu am intrat, dar plimbarea prin padure pana acolo mi-a placut.

Initial am zis ca nici nu are rost sa mergem pe acolo, dar pana la urma ne-am dus. Puteam sa sarim peste :). Nu vorbesc de stranduri sau baze de tratament etc, pentru ca nu era nici sezon si nici scopul nostru. Dar trecand peste astea, ca obiectiv turistic nu prea ai ce face pe acolo. Chiar si la sfarsit de toamna era plin de tarabe cu prosoape, papuci, bluze si coloaci, o amestecatura de terase si dughene cu mancarem intr-un cuvant groaznic. Ne-am dus pana la lacul cu nuferi dar asta e tot, nu ai ce face in statiune in afara de strand.

Acesta nu era in plan, l-am descoperit intamplator studiind Google Maps in drum spre alt obiectiv. Ne-am bucurat insa ca l-am descoperit. Este un conac renovat cu fonduri europene, se poate vizita si in interior unde a fost mobilat cu piese in stilul epocii in care a fost construit, si se viziteaza si curtea si o pivnita reamenajata in care puteti sa mergeti pana nu mai incapeti pentru ca se ingusteaza din ce in ce mai mult. Ghidul  a fost foarte amabil, ne-a asteptat desi am intarzit peste ora de inchidere, dar sunasem inainte ca suntem pe drum. Daca sunteti in zona, va recomand sa va opriti. 

Cand am auzit de Strada Pivnitelor, m-am gandit automat la Austria. Nu e chiar ca acolo. Am mers de curiozitate, nu imi pare rau ca ne-am dus pana acolo, dar sincer nu este un mare obeictiv in sine. Este pacat ca nu este pus in valoarea, totul e inchis si nu poti decat se te uiti din sosea, dar ar avea potential turistic foarte mare. Practic este o bucata din drumul care trece prin Salacea unde si pe dreapta si pe stanga sunt pivnite ingropate in deal. Majoritatea sunt clar parasite, unele sunt mai bine intretinute, oricum tot ce poti sa faci este sa le privesti din afara.

Dupa mine asta a fost cel mai frumos obiectiv vizitat in zona. In general Defileul Crisului Repede este o zona superba cu o gramda de locuri care merita vazute. 

Pentru a ajunge la pestera se lasa masina la capatul drumului, este o zona mare unde se poate parca si de unde porneste drumul prin padure. Traseul este clar marcat, este un drum cam de o ora prin padure, pe malul Crisului. Este un traseu relativ usor, fara diferente prea mari de nivel. Chiar este un traseu frumos de facut.

Aproape de final drumul se bifurca si se urca spre dreapta spre pestera. Pestera se viziteaza cu ghid, cu intrare tot la ore fixe si este super interesanta. Toata pestera este strabatuta de un rau, este o pestera ingusta, pe firul apei, se merge pe alocuri pe podete, peste apa. Foarte interesanta experienta. Este pestera care ne-a placut cel mai mult din zona.

Este interesant ca aici puteti ajunge si cu trenul care trece prin defileul Crisului intre Oradea si Cluj. Exista halda Pestera Vadul Crisului, pe partea cealalta a apei si exista si un pod peste Cris pentru a ajunge la tren. Chiar daca nu iei trenul, poti sa treci podul pana la halta pentru ca peisajul este superb.

Pe intoarcere, acolo unde s-a facut bifurcatia spre pestera la dreapta, se ia pe celalata poteca si in cateva minute se ajunge la cascada, care este dec fapt paraul din pestera care se varsa in Cris de sus de pe versant.

Tot pe malul Crisului Repede este faimoasa "plaja" din Apuseni. Am vazut cred ca sutem de postari pe FB si Instagram cu locul acesta. Pentru ca noi am ajuns la sfarsit de toamna, totul era inchis si nici tipenie de om, ceea ce a fost um lucru bun. Practic plaja este "curtea" unei pensiuni/restaurant care a amenjat cu nisip si vara cu niste sezloange zona de pe marginea raului. Spectaculos este zidul de stanca din fata, de pe celalalt mal al raului. Sigur, peisajul in locul ala este fabulos, dar ma bucur ca l-am vazut fara oamnei, nu cred ca vara m-ar tenta la fel de mult.

Aceasta a fost ultima noastra oprire in Bihor. Tot pe Valea Crisului Repede, putin mai sus de Gradia. Si aici se intra cu ghid la ora fixa, pestera este mai mica decat celelalte pe care le-am vazut, partea vizitata cel putin. Deja eram dupa multe pesteri vazute, asa ca nu am mai fost impresionati de obiectiv in sine, dar povestile ghidei au fost interesante. Si atractia principala este intrarea in pestera care se face trecand peste un pod suspendat peste Cris. Palpitant :)