Noua mea obsesie - cheesecake japonez! Recunosc ca am o slabiciune pentru orice fel de cheesecake, inca nu am intalnit vreun fel care sa nu imi placa, dar reteta aceasta este de departe cheesecake-ul meu preferat. Este pufos, tremura, nu este dulce si ai impresia ca musti dintr-un nor. Il aveam de mult in vizor, dar niste imagini live din Japonia cu varul meu care il degusta au fost elementul mobilizator sa incerc si eu. Si de atunci il tot fac :)

MOD DE PREPARARE:

Nu este o reteta complicata, dar are cateva chichite de care trebuie sa tineti seama.

In primul rand puneti la bain-marie intr-un castron untul, branza si laptele si amestecati pana cand toate ingredientele sunt topite si omogenizate. Luati de pe foc si incorporati galbenusutile si optional putina esenta de vanilie. Cerneti deasupra faina amestecata cu amidon si omogenizati cu o spatula. Ca sa fiti siguri ca nu aveti cocoloase, treceti toata compozitia printr-o sita. 

Bateti albusutile spuma cu un praf de sare si adaugati zaharul si mixati pana obtineti o bezea moale. Atentie! E foarte important sa nu aveti o bezea prea tare pentru ca prajitura se va crapa la copt. O sa vedeti peste tot termenul de "soft peacks" pentru bezea. Adica sa fie bezea, nu spuma, dar moale.

Incorpotati usor cu o spatula o treime din bezea in cream de branza si galbenusuri. Apoi turnati compozitia peste restul de bezea si omogenizati usor cu spatula, ca sa nu desumflati de tot bezeaua.

Pregatiti o forma rotunda tapetat cu hartie de copt pe fund si cu un guler inalt de hartie de copt de jur-imprejur. Pe fundul tavii presarati stafide. Sunt optionale, in general retetele pe care le-am studiat nu prevad stafide, dar originalul din Osaka era cu stafide. Si sincer mie chiar imi plac stafidele pe fundul cheesecake-ului.

Turnati compozitia in tava tapetata, amestecati putin cu un lingura si bateti bine tava de masa ca sa iasa bulele de aer.

Puneti tava in alta tava mai mare si turnati in aceasta din urma apa fierbinte cam pana la jumtatatea tavii cu compozitie. Aburii sunt foarte importanti pentru a nu se crapa cheesecake-ul la copt.

Coaceti la 150 gr C aproximativ 30-40 min si apoi la 100 gr C inca 60-70 minute.

Scoateati din cuptor si din tava si serviti cald sau rece. Noi nu ne-am decis inca daca ne place mai mult cald, la temperatura camerei sau rece din frigider. Trebuie sa mai incercam :)

Dupa cum spuneam, nu este greu de facut si de fiecare data a iesit delicios. Partea cea mai complicata a fost sa nu crape deaupra. Am incercat pana acum de vreo 5 ori, o data a iesit bine, doar cu niste crapaturi fine (poza de mai sus), de vrei 2 ori a iesit binisor (cu o crapatura pe mijloc) si de 2 ori a iesit explodat cu totul :). Sincer, gustul e la fel si cu crapaturi, e doar o chestie estetica, dar pe mine ma obsedeaza.

Ca idee, in teorie ca sa nu crape e important ca bezeaua sa nu fie foarte tare, sa bateti bine tava ca sa iasa bulele de aer si cel mai important sa aveti grija cu temperatura de coacere in prima jumatate de ora. Folositi un termometru pentru cuptor, pentru ca si la cele electrice una arata afisajul si alta temperatura este in cuptor.

Mai jos sunt niste poze si cu "nereusitele" din punct de vedere estetic :) Dar repet, de mancat s-au mancat rapid si esecurile estetice.

Si ca sa stiti de unde a inceput nebunia, reteta a fost creata de cofetarul japonez Tomotaro Kuzuno, care a fost inspirat de un kasekuche nemtesc in cursul unei vizite in Berlin in anii '60. Este mai putin dulce si are mai putine calorii decat varianta clasica europeana. Cofetariile Rikuro au facut acest desert faimos incepand cu 1964 si au locatii numai in Osaka. Evident reteta s-a raspandit dar daca vreti originalul trebuie sa ajungeti in Osaka. Si pentru ca japonezii nu sunt producatori de branza, toata crema de branza folosita de Rikuro este importara din Danemarca.

Si cateva poze de la sursa, din pacate nu ale mele ca nu am ajuns in Japonia pana acum, ci ale varului. Dar sigur nu se supara ca le folosesc :)