Toata lumea a auzit de Castelul Bran! Mai mult in legatura cu Dracula decat cu adevarata lui istorie, dar asta este :)). Cel putin reuseste sa atraga turisti din toate colturile lumii.

In trecut am vizitat castelul de multe ori, in ultimii ani insa l-am cam ocolit datorita aglomeratiei si kitch-ului din zona. Dar, acum la sfarsit de toamna, am zis sa ne bucuram de vremea frumoasa si sa mai incercam sa ii facem o vizita. Si a fost o alegere buna, pentru ca am fost placut impresionata.

Domeniul s-a schimbat mult, tot parcul a fost reamenajat si pus in valoare, se plateste cu cardul, se scaneaza biletele la intrare, au aparut atractii noi etc. Chiar mi-a parut o atractie turistica bine intretinuta si valorificata. Am avut chiar surpriza de a sta vreo 20 de minute la coada la intarare, in conditiile in care era o luni la pranz.

Desi nu este mare, intotdeauna mi-a placut Castelul Bran. Imi plac terasele si balcoanele de unde poti admira privelistea, si galeria interioara de unde poti admira curtea. Imi plac tavanele de lemn si usile picatate si imi plac micile bancute facite a fiecare geam. Cel mai bine este daca reusiti sa il vizitati intr-o zi in care sa nu fie prea multi turisti, noi de data asta nu am avut acest noroc. Puteti sa decoperiti zeci de colturi in care sa faceti niste poze superbe.

M-a surpins ca totul a fost reamenajat in stil occidental, cu magazinase de suveniruri la iesire, explicatii in mai multe limbi etc. E de bine :))).

Pe langa castel in sine, mai sunt 2 atractii in interior, pe care le puteti incerca, dar trebuie sa cumparati bilete separat. Fie de la intrare, fie de la magazinul de suveniruri din curtea interioara.

Prima este o camera de tortura, cu exponate pe aceasta tema. Nu am fost, nici nu intentionez sa ma duc vreodata, dar daca exista pasinati, sa stiti ca exista :)).

A doua atractie este mai noua, de vreun an cred si este Tunelul Timpului. Liftul care a fost instalat in anii 30 pentru Regina a fost inlocuit cu un lift multimedia care prezinta cumva istoria castelului. Iar apoi se trece printr-un tunel, amenajat tot asa cum panouri multimedia. Sincer, pe asta am vrut sa il incerc, dar nu a avut curaj Andrei, ca a zis ca este de speriat si nu a fost chip sa-l conving :)).

Cand terminati cu vizita, trebuie neaparat sa faceti o plimbare prin parc. Aleile su fost reamenajate, la fel si lacul. Si exista chiar si un restaurant, Casa de Ceai, care arata spectaculos si are un meniu foarte apetisant.

Pe cat de mult imi plac Castelul si curtea lui, pe atat de mult imi displace balciul de la intarare. De la an la an Bran-ul a devenit din e in ce mai kitchos, mai aglomerat si mai murdar. Este o adevarata aventura sa te strecori printre toate tarabele pana la intrarea in castel.

Sunt doar putine lucruri de calitate vandute de artisti traditionali, restul sunt niste plastice odioase. Dar nu ai cum sa ajungi la Castel daca nu treci de ele.

Dar cand totusi reusesti sa treci, o sa observi ca in fata este intrarea in curtea castelului, iar in stanga mai este o poarta mare de lemn in spatele caruia este un mic muzeu al satului. Sunt undeva la 10-15 case intr-o curte foarte mare. Clar nu este muzeul satului din Bucuresti, dar merita o oprire, mai ales ca biletul de intrare este vreo 4 lei :))

Despre Moeciu nu pot sa spun decat ca este una din zonele cu cel mai frumoase peisaje din tara. Asta la capitolul lucruri pozitive. In rest, nu prea stiu ce sa mai zic pentru ca am renuntat de ceva vreme sa mai frecventam zona din cauza aglomeratiei. 

A fost o perioada, pana acum vreo 10 ani, in care ne tot duceam in weekenduri in Moeciu, dar am renuntat in primul rand din cauza traficului infernal de weekend si a aglomeratiei de acolo. Zona este superba, sunt sute de vile fabuloase, dar sunt prea multe si ai o senzatie vesnica de inghesuiala si de calcat in picioare cu alte mii de turisti.

Dar inca ne face placere sa plecam pe Bran-Rucar spre Bucuresti si sa ne oprim sa admiram peisajul. La iesirea din Moeciu, spre Rucar, sunt cateva locuri unde poti opri si admira unul din cele mai spectaculose privelisti montane de la noi.

Daca o luati pe Bran-Rucar spre Bucuresti, o sa treceti si pe langa Pestera Dambovicioarei. De fapt o sa treceti pe langa drumul care merge spre pestera. Mai exact drumul care strabate Cheile Dambovicioarei si ajunge la pestera. Este de evitat in varf de sezon pentru ca drumul se infunda acolo, este ingust si este un cosmar sa intrii, sa parchezi, sa intorci etc daca este foarte aglomerat. La fel, atentie iarna, pentru ca daca este zapada sau gheata chiar nu mai ai unde sa lasi masina.

Dar daca te nimeresti intr-o perioada calma, drumul este foarte frumos si pestera este si ea ok de vizitat. Cam ca la Pestera Ialomitei, nu este altceva mai spectaculos. Plua cateva magazine si un restaurant la intrare. Drumul prin Chei cred ca este cea mai frumoasa parte a aventurii. Sincer, nici poze reprezentative nu prea am

Si mergand mai departe spre Bucuresti, daca alegi varianta prin Campulung, vei trece si pe la Mausoleul Mateias. Mausolelul isi are numele de la dealul pe care se afla si este dedicat eroilor care au luptat in razboiul din 1916-1918.

Inauntru este amenajat un mic muzeu si cam atat. O oprire scurta de dezmortit piciorele si recapitulat o mica lectie din istoria nationala.